Terrier tibetan

Origine

În ciuda faptului că este numit Terrier Tibetan, acest câine nu a fost niciodată folosit în rolul tradițional de căutare a vânatului pe teren. În schimb, rasa Terrier Tibetan, sau TT, a fost conducător de turme și paznic la nevoie. Crescut în mănăstiri drept companion pentru călugări, era cunoscut drept Câinele Sacru al Tibetului și a atras atenția vesticilor începând cu anul 1922.

Personalitate

Un cățel blând, fericit și sociabil, Terrierul Tibetan este vioi și haios. Este în mod obișnuit rezervat față de străini, însă loial și afectuos cu cei dragi. Un companion căruia îi place distracția, Terrierul Tibetan este agitat, are un caracter impozant și poate fi un excelent câine de familie.

Sănătate

Terrierul Tibetan este în general o rasă sănătoasă. Ca multa alte rase, poate suferi uneori de boli ereditare ale ochilor și de displazie de șold (o afecțiune care poate duce la probleme de mobilitate). De aceea testarea ochilor și evaluarea șoldurilor câinilor înainte de împerechere sunt importante. Ca multe rase mici, poate suferi de dislocarea temporară a rotulelor.

Exerciții

Plină de viață, această rasă de câini tibetani iubește să facă mișcare și are nevoie de aproximativ o oră pe zi, însă va accepta bucuros mai mult, dacă i se oferă. Se comportă bine la dresaj și îi place să petreacă timp cu familia, după cum îi plac și hobby-urile canine amuzante. Ca pe orice câine cu blana lungă, trebuie să-l verifici după plimbare, pentru a îndepărta crenguțele sau frunzele pe care le-ar fi putut agăța de pe drum!

Nutriție

Câinii de talie mică au un metabolism rapid, ceea ce înseamnă că ard caloriile foarte repede, deși stomacul lor mic le impune să mănânce puțin și des. Mâncărurile pentru rasele mici sunt create special pentru a conține nivelurile adecvate de nutrienți cheie și au dimensiuni mai mici ale bolului alimentar pentru a se potrivi gurii lor mici. Aceasta încurajează de asemenea mestecatul și îmbunătățește digestia.

Îngrijire

Fiind o rasă care nu năpârlește, Terrierul Tibetan are nevoie să-i perii și să-i piepteni blana dublă lungă și deasă cel puțin o dată la două zile, pentru a evita formarea de câlți. Trebuie verificat de asemenea zilnic pentru a-l scăpa de resturile din plimbări. Blana este adesea tăiată la o lungime mai mică și mai ușor de administrat de stăpânii de animale, însă va avea în continuare nevoie de periaj regulat, căci în caz contrar se vor forma câlți.