Bouvier Des Flandres

Origine

Originile exacte ale aceste rase sunt necunoscute, însă începând de pe la 1600, toți câinii care lucrau cu vitele au fost numiți „bouviers” (păstori de bovine) și fiecare regiune își are propriul nume și tip. Acești câini erau apreciați ca păstori și paznici. În timpul Primului Război Mondial câinii păstori au fost aproape decimați și multe dintre tipurile mai rare s-au pierdut complet. Singurele două tipuri care au supraviețuit au fost Câinele ciobănesc de Flandra și Câinele ciobănesc de Ardennes. Atât Franța, cât și Belgia își dispută originea câinelui de Flandra. Un veterinar din armata belgiană, Căpitanul Darby, poate fi creditat pentru asigurarea continuității rasei pe perioada războiului.

Personalitate

În pofida aspectului amenințător, Ciobăneștii de Flandra au un temperament stabil și o dispoziție prietenoasă, care îi face ideali pentru a fi animale de familie. Protectori cu familia și casa lor, aceștia sunt oarecum rezervați față de străini, dar nu sunt niciodată agresivi. Liniștiți, calmi și sensibili în casă, ei sunt afectuoși cu familia și vor accepta alți câini și alte animale de casă dacă sunt bine socializați și integrați când sunt mici.

Sănătate

Ciobăneștii de Flandra sunt relativ rezistenți, dar, ca și în cazul altor rase, pot suferi de diverse boli ereditare ale ochilor și de displazie de șold (o afecțiune care poate duce la probleme de mobilitate). Controlul ochilor și evaluarea șoldurilor câinilor înainte de împerechere sunt de aceea foarte importante. Rasa este predispusă îndeosebi către paralizia laringelui, ceea ce poate duce la o respirație zgomotoasă și la dificultăți în respirație.

Exerciții

Când sunt pui, Ciobăneștii de Flandra fac suficientă mișcare dacă aleargă prin grădină. La maturitate se adaptează foarte ușor la împrejurările familiale, însă ar trebui să li se asigure minim o oră de mișcare pe zi.

Nutriție

Fiind câini de talie mare și având un apetit sănătos, ei au nevoie de un aport diferit, inclusiv minerale și vitamine comparativ cu câinii de talie mai mică. Ciobănescul este predispus la balonare și probleme stomacale; mesele mai mici și mai frecvente pot ajuta la reducerea ascestui risc.

Îngrijire

Această rasă are un strat superior de blană abundentă, aspră, care ar trebui menținută la o lungime de aproximativ 6 centimetri. Stratul inferior este lipit de piele și dens. Ciobăneștii ar trebui îngrijiți de cel puțin trei ori pe săptămână, acordând o atenție specială bărbilor și mustăților pentru a te asigura că nu rămâne mâncare acolo. Este important să te asiguri că nu se formează noduri în stratul inferior pentru confortul câinelui. Stratul superior ar trebui tuns cel puțin de două ori pe an în perioadele de năpârlire.

Cele mai bune rase de câini pentru copii

Deși majoritatea câinilor sunt considerați în mod tradițional că au un comportament frumos față de copii, toți câinii și copiii trebuie învățați să se înțeleagă și să se respecte reciproc, pentru a fi în siguranță împreună. Chiar și așa, câinii și copiii mici nu ar trebui să fie lăsați singuri împreună, iar adulții ar trebui să supravegheze toate interacțiunile dintre ei